Şi voi părinţilor…
NU întărâtaţi la mânie pe copiii voştri…
Efeseni 6:4
Desigur, voluntar, nici un părinte nu face aşa ceva.
Ne implicăm în viaţa copiilor noştri conştienţi fiind că doar copiii sunt realizarea cea mai mare a vieţii pe acest pământ. Doar cu copiii ne prezentăm în faţa Lui Dumnezeu, iar pe pământ, e tot singurul lucru pe care îl putem oferi societăţii…,,un copil bine educat”… sau…. asta în funcţie de cât am fost dispuşi să investim în micile noastre comori – ,,Copiii.”
În sensul acesta Biblia ne dă o poruncă categorică: ,,Nu întarâtaţi la mânie pe copiii voştri…” Dumnezeu a ştiut că inimile lor micuţe sunt afectate atunci când mânia e întărâtată de părinţi.
In Genesa 37 ne este descris un tată, care involuntar a întărâtat mânia copiilor lui prin favoritismul practicat în familia lui.
Iacov era un om credincios care a avut experienţă cu Dumnezeu, personal a afirmat: ,,…am văzut pe Dumnezeu faţă în faţă…” Genesa 32:30
Iacov era şi un tată interesat de starea materială a familiei lui. Într-o discuţie cu socrul lui pentru care a muncit foarte mult, îi spune acestuia:
,,…am să muncesc şi pentru casa mea. “ Genesa 30:30
Lui Iacov nu i-a fost indiferent cum le va merge copiilor lui, însă acest tată a întărâtat la mânie pe copiii lui prin unele atitudini greşite faţă de ei.
Diferenţele vizibile/favoritismele, făcute între copii, au întărâtat mânia acestora.
,, Iacov iubea pe Iosif mai mult decât pe toţi ceilalţi fii ai săi…” (v. 3)
Dragostea şi afecţiunea acestui tată, a fost concentrată mai mult asupra unuia din copii. Diferenţele făcute de Iacov între copii nu se opresc doar aici, ele continuă chiar şi în lucrurile materiale. “… i-a făcut o haină pestriţă” (v.3 b)
Acest tată se comportă de parcă ar fi avut un singur copil. Însă lucrul cel mai trist este că ceilalţi copii observă aceste favoritisme care, de cele mai multe ori sunt involuntare, din partea parinţilor.
“Fraţii lui Iosif au văzut că tatăl lor îl iubea mai mult decât pe ei toţi…” (v.4)
Iacov îşi iubea toţi copiii, însă nu egal, pe Iosif mai mult și acest fapt a întărâtat mânia celorlalți. Mânia întărâtată de părintele lor a adus schimbare negativă în comportamentul copiilor.
“… au început să-l urască. Nu puteau să-i spună nici o vorbă prietenească.” (v.4)
Ura şi dușmănia acestor copii era o răzbunare din pricina mâniei întărâtată de tatăl lor.
Se spune că: Copilului căruia îi lipseşte dragostea îi este foarte uşor să urască.
Mânia clocotind în sufletul acestor copii, şi setea de răzbunare îi împing chiar la fapte criminale.
“s-au sfătuit să-l omoare.” (v. 18)
Ura odată pătrunsă în inima copiilor, le modifică caracterul şi evident le influenţează destinul. ,,Favoritismul” – lucru minor de altfel (în ochii părinţilor) face ravagii în sufletele copiilor care se simt victime ale nedreptăţii propriilor părinţi. Acest lucru este suficient pentru a întarâta mânia unui copil, iar repercusiunile sunt tragice atât pentru copil, dar mai ales pentru părinţi.
Iacov însuşi a avut mult de suferit, din pricina felului de comportament al copiilor lui, la maturitate. Conflictele familiare le-au influenţat caracterul.
Modul în care copiii îşi exprimă mânia întărâtată de părinţi ne şochează de cele mai multe ori şi ne pune în dilemă.
– Inima copilului e prea fragilă să suporte chiar şi nedreptăţi minore.
– Iar mânia pătrunsă în inima fragilă a copilului este atât de distrugătoare încât va afecta şi părinţii.
Atitudinea de răzvrătire a copilului care de multe ori te lasă confuz, oare nu este o răbufnire de mânie în urma unor dureri sufleteşti provocate de părinţi?!
Biblia ne dă un sfat pe care urmându-l, sigur vom elimina multe din conflictele familiei… ”Şi voi părinţilor, nu întărâtaţi la mânie pe copiii voştri ci creşteţi-i în mustrarea şi învăţătura Domnului. “ Efeseni 6:4